Company: Others
Created by: federica.masante
Number of Blossarys: 31
English (EN)- Romanian (RO)
- Russian (RU)
- Spanish, Latin American (XL)
- Macedonian (MK)
- Indonesian (ID)
- Hindi (HI)
-
- Italian (IT)
- Serbian (SR)
- Spanish (ES)
- Czech (CS)
- Hungarian (HU)
- Arabic (AR)
- French (FR)
- Turkish (TR)
- Greek (EL)
- Dutch (NL)
- Bulgarian (BG)
- Estonian (ET)
- Korean (KO)
- Swedish (SV)
- English, UK (UE)
- Chinese, Hong Kong (ZH)
- Slovak (SK)
- Lithuanian (LT)
- Norwegian Bokmål (NO)
- Thai (TH)
- Portuguese, Brazilian (PB)
- Danish (DA)
- Polish (PL)
- Japanese (JA)
- Chinese, Simplified (ZS)
- Chinese, Traditional (ZT)
- Romanian (RO)
- Russian (RU)
- Spanish, Latin American (XL)
- Macedonian (MK)
- Indonesian (ID)
- Hindi (HI)
-
- Italian (IT)
- Serbian (SR)
- Spanish (ES)
- Czech (CS)
- Hungarian (HU)
- Arabic (AR)
- French (FR)
- Turkish (TR)
- Greek (EL)
- Dutch (NL)
- Bulgarian (BG)
- Estonian (ET)
- Korean (KO)
- Swedish (SV)
- English, UK (UE)
- Chinese, Hong Kong (ZH)
- Slovak (SK)
- Lithuanian (LT)
- Norwegian Bokmål (NO)
- Thai (TH)
- Portuguese, Brazilian (PB)
- Danish (DA)
- Polish (PL)
- Japanese (JA)
- Chinese, Simplified (ZS)
- Chinese, Traditional (ZT)
Dette var Saussures betegnelse for det senere kom til at hedde paradigmatiske relationer. Af 'stereotype' sammenslutninger af sproglige tegn omfatte synonymer, antonymer, lignende klingende ord og ord af lignende grammatiske funktion.
Acesta era termenul folosit de Saussure pentru a defini ceea ce mai apoi au fost numite relații paradigmatice. Asociaţiile „convenționale” de semne lingvistice includ sinonime, antonime, paronime şi cuvinte cu funcţie gramaticală asemănătoare.
Artikulation refererer til strukturelle niveauer inden for semiotisk koder. Semiotisk koder har enten enkelt artikulation, dobbelt artikulation eller ingen artikulation. A semiotisk kode, som har 'dobbelt artikulation' (som i tilfælde af verbale sprog) kan analyseres i to abstrakt strukturelle niveauer: et højere niveau kaldes niveauet af første artikulation og et lavere niveau - niveauet af anden artikulation.
Articularea se referă la planurile structurale din cadrul codurilor semiotice. Codurile semiotice au fie o singură articulare, dublă articulare, fie nici o articulare. Un cod semiotic care are „dublă articulare” (ca în cazul limbajului verbal) poate fi analizat pe două planuri structurale abstracte: un plan superior numit „prima articulare” şi un plan inferior - „a doua articulare”.
Saussure understreges, at forholdet mellem den sproglige betegner og dokumentlinjen er vilkårlige: forbindelsen mellem dem er ikke nødvendig, iboende eller 'naturlige'. Han var at benægte extralinguistic påvirkninger (ekstern til det sproglige system). Filosofisk, forholdet er ontologisk vilkårlige: i første omgang, det gør ingen forskel hvad etiketter, vi tillægger ting, men selvfølgelig er ikke socialt eller historisk vilkårlige tegn (når et tegn er kommet i historiske eksistens ikke vi vilkårligt ændre betegnere). Saussure med fokus på sproglige tegn, samtidig med at Peirce behandlet mere eksplicit med tegn i ethvert medium, og bemærkede, at forholdet mellem betegnere og deres signifieds varierer i vilkårlighed - fra den radikale vilkårlighed af symbolske tegn, via den opfattede ligheden mellem betegner betød i ikoniske tegn, at den minimale vilkårlighed indeksikale tegn. Mange semioticians hævde, at alle tegn er til en vis grad vilkårlige og konventionelle (og dermed genstand for ideologisk manipulation).
Saussure a subliniat că relația dintre semnificant şi semnificat este arbitrară, explicând că legătura dintre aceștia nu este necesară, intrinsecă sau „naturală”. Acesta nega influenţe extralingvistice (externe sistemului lingvistic). Relaţia este ontologic arbitrară și din punct de vedere filozofic: iniţial nu contează ce etichete ataşăm lucrurilor, dar bineînțeles, semnele nu sunt arbitrare din punct de vedere social sau istoric (după ce un semn a intrat în istorie nu putem schimba în mod arbitrar semnificanţii). Saussure s-a axat pe semnele lingvistice, în timp ce Peirce s-a ocupat în mod explicit de semne în orice mediu, menţionând că relaţia dintre semnificanţi şi semnificatele lor variază în arbitrarietate - de la arbitrarietatea radicală a semnelor simbolice, la similitudinea percepută a semnificantului cu semnificatul în semnele iconice, până la arbitrarietatea minimă ale semnelor indiciale. Mulți semioticieni susţin că toate semnele sunt oarecum arbitrare şi convenţionale (şi prin urmare predispuse la manipulare ideologică).
Roland Barthes indførte begrebet anchorage. Sproglige elementer i en tekst (f.eks. en billedtekst) kan tjene til at 'anker' (eller begrænse) foretrukne aflæsningerne af et billede (omvendt illustrative brug af et billede kan forankre en tvetydig verbal tekst).
Roland Barthes a introdus conceptul de ancorare. Elementele lingvistice dintr-un text (precum legenda unei ilustraţii) pot ajuta la „ancorarea” (sau constrângerea) interpretărilor unei imagini (invers, utilizarea în scop ilustrativ a unei imagini poate ancora un text ambiguu).
I Jakobson's model af sproglige kommunikation skønnes dette for at være en af de vigtigste funktioner af et tegn. Denne funktion refererer til konstruktion af en relation mellem addresser og adressaten.
În modelul comunicării lingvistice descris de Jakobson, aceasta este una dintre funcţiile cheie ale unui semn. Funcţia fatică se referă la construirea unei relaţii între adresator şi adresant.
Generelt refererer forbrug, denne term til skildring af noget i ethvert medium i form af en tekst. Som standard ordbøger minde os om, en repræsentation er imidlertid noget hvilke bevoksninger til eller i stedet for noget andet - som naturligvis er hvad semioticians kalde et tegn. Semiotik foregrounds og problematizes processen med repræsentation.
În utilizarea generală, acest termen se referă la descrierea unui lucru în orice mediu sub forma unui text. Totuşi, precum dicționarele standard ne reamintesc, o reprezentare este acronimul pentru un lucru sau reprezintă altceva - care este desigur ceea ce semioticienii numesc un semn. Semiotica pune în prim plan şi problematizează procesul de reprezentare.
Dette henviser til en potens af ord til at henvise til ting i deres fravær. Deplacement var identificeret af Hockett som en nøgle 'design feature' af sprog.
Aceatsa se referă la puterea cuvintelor de a se referi la lucruri în absenţa acestora. Înlocuirea a fost identificată de către Hocket ca o trăsătură conceptuală exprem de importantă a limbii.
Digitale skilte inddrage diskrete enheder som ord og tal, i modsætning til analogisk tegn. Bemærk, dog, at digital teknologi kan omdanne digitale reproduktioner, som kan skelnes perceptually fra 'originaler' analogisk tegn, og at tekster genereret på et digitalt medium kan være 'Kopier uden originaler' (f.eks. en omformningen tekst).
Semnele digitale implică unităţi discrete cum ar fi cuvintele sau numeralele, spre deosebire de semnele analogice. A se avea în vedere, totuşi, faptul cp tehnologia digitală poate transforma semnele analogice în reproduceri digitale potenţial imposibil de distins de ,,originale\" din punct de vedere perceptual, şi că textele generate într-un mediu digital pot fi ,,copii fără original\" (de exemplu un text redactat cu un procesor de cuvinte)
Derrida opfundet dette begreb for at hentyde samtidigt til 'forskel' og 'udskydelse'. Han bevidst sørget for, at sondring fra ordet for 'forskel' var tilsyneladende kun skriftligt (på fransk). Tilføje til Saussures opfattelse af betydning at være differentieret (baseret på forskelle mellem tegn), udtrykket er bestemt til at minde os om, at tegn også udsætte tilstedeværelsen af hvad de betyde gennem endeløse udskiftninger af betegnere.
Derrida a inventat acest termen pentru a se referi în acelaşi timp la ,,diferenţă\" şi ,,amânare\". În mod intenţionat el a dat asigurări că (în franceză) distincţia faţă de cuvântul ,,diferenţă\" era evidentă doar în scris. Venind în completarea noţiunii lui Saussure potrivit căreia înţelesul este diferenţial (bazat de diferenţa dintre semne), acest termen trebuie să ne amintească faptul că şi semnele amână prezenţa noţiunii semnificate prin substituţii nesfârşite ale semnificanţilor.
Par af gensidigt eksklusive betegnere i et paradigme sæt, der repræsenterer kategorier, som ikke definerer en komplet universet af diskurs (relevante ontologiske domæne), fx sol/måne (Leymore) sammen.
Perechi de semnificaţi care se exclud reciproc în cadrul unei paradigme, şi care reprezintă categorii care, împreună, nu definesc un univers complet al discursului (domeniu ontologic relevant), de exemplu soare/lună (Leymore).
Denne term bruges af realister til at beskrive en holdning, som de forbinder med epistemologisk relativisme og benægtelsen af eksistensen af enhver knowable virkelighed uden for representational konventioner.
Acest termen este folosit de realişti pentru a descrie o poziţie pe care o asociază cu relativismul epistemologic şi cu negarea existenţei oricărei realităţi care se poate cunoaşte, alta decât cea reprezentată în mod convenţional.
Denne term bruges af realister til at beskrive en holdning, som de forbinder med epistemologisk relativisme og benægtelsen af eksistensen af enhver knowable virkelighed uden for representational konventioner.
Acest termen este folosit de realişti pentru a descrie o poziţie pe care o asociază cu relativismul epistemologic şi cu negarea existenţei oricărei realităţi care se poate cunoaşte, alta decât cea reprezentată în mod convenţional.
I almindelig brug refererer dette udtryk til noget, som rører eller støder op noget andet; nogle semioticians bruger det til at henvise til noget, der er i nogle mening en del af (eller en del af det samme domæne som) noget andet.
În limbajul comun, acest termen se referă la ceva care atinge sau care se învecinează cu altceva; unii semiologi îl folosesc pentru a vorbi despre ceva care face parte din altceva sau din acelaşi domeniu.
En kvantitativ form af tekstanalyse der involverer kategorisering og optælling af tilbagevendende elementer i form eller indhold af tekster. Denne metode kan bruges sammen med semiotisk analyse (semiotisk tekstuel analyse er en kvalitativ metode).
O formă cantitativă de analiză pe text care include categorizarea şi inventarierea elementelor recurente din forma sau din conţinutul textelor. Această metodă poate fi folosită în asociere cu analiza semiotica (analiza semiotică textuală fiind o metodologie calitativă)
Dette er et begreb indført af Freud for en psykoanalytisk fortolkning af dreams: i kondens, flere tanker er kogt ned til et symbol.
Acesta este un concept introdus de Freud pentru inerpretarea psihoanalitică a viselor: prin condensare, mai multe gânduri sunt condensate într-un singur simbol.
"Commonsense" repræsenterer den mest udbredte kulturelle og historiske værdier, holdninger og overbevisninger inden for en given kultur. Det er genereret af ideologiske kræfter opererer gennem koder og myter.
Bunul simţ reprezintă cele mai răspândite valori culturale şi istorice, atitudini şi credinţe din cadrul unei anumite culturi. Este egenrat de forţle ideologice care operează prin intermediul codurilor şi a miturilor.
Stuart Halls betegnelse for flere forbundet men særprægede 'øjeblikke' i processer af massekommunikation - produktion, omsætning, distribution/forbrug og reproduktion.
Termen aparţinând lui Stuart Hall folosit pentru a vorbi despre câteva ,,momente\" legate dar diferite din procesele de comunicare în masă - producerea, circularea, distribuirea/consumarea şi reproducerea.
En sensorisk tilstand udnyttet af en medium (f.eks. visuelle, auditive, taktile). Tilgængelige kanaler er dikteret af de tekniske funktioner i det medium, hvori en tekst vises. Den sensoriske bias af kanalen begrænser de koder, som det er passende.
Un mod senzorial folosit într-un mediu (de exmplu vizual, auditic, tactil). Canalul/canalele disponibil(e) sunt dictate de caracteristicile tehnice ale mediului în care apare un text. Influenţa senzorială a canalului limitează codurile pentru care este potrivit.
Fiskes betegnelse for koder som deles af medlemmerne af en masse publikum, og som er lært uformelt gennem erfaring snarere end bevidst eller institutionelt. i modsætning til narrowcast koder, broadcast koder er strukturelt enklere, beskæftiger standard konventioner og "formler" - så de kan generere klicheer og stereotyper.
Termen aparţinând lui Fiske folosit pentru coduri împărtăşite de membrii unui public de masă învăţate în mod informal mai curând prin experienţă decât în mod deliberat sau instituţionalizat. Spre deosebire de codurile de restrângere, codurile de difuzare sunt mai simple din punct de vedere structural, folosind convenţii standard şi ,,formule\" - putând astfel genera clişee şi stereotipuri.
Lévi-Strausss betegnelse for bevilling af allerede eksisterende materiale, der er klar-til-hånd (og i den proces, der bidrager til opbygning af en egen identitet) anvendes-bredt til at henvise til de intertextual autorial praksis vedtagelse og tilpasning tegn fra andre tekster.
Termen aparţinând lui Levi-Strauss folosit pentru asimilarea unor materiale la îndemână (contribuind astfel la construirea propriei identităţi ale unei persoane). Folosit pentru a se referi la practica unor autori de a adopta şi de a adapta semne din alte texte.
Den ontologiske opdeling af et domæne i to adskilte varekategorier (dikotomier) eller polariteter. 'Binarism' er en mere indlæst sigt, som kritikere har anvendt til hvad de anser structuralists som Lévi-Strauss og Jakobson tvangspræget dualisme. Hjelmslev argumenterede imod binarism. Derridean dekonstruktion viser inescapability af binær logik.
Divizarea ontologică a unui domeniu în două categorii discrete (dihotomii) sau polarităţi. Binarismul este un termen mai dur pe care criticii l-au folosit pentru ceea ce ei consideră a fi un dualism obsesiv al unor structuralişti precum Levi-Strauss şi jakobson. Hjelmslev pleda în contra binarismului. Deconstrucţia lui Derride demonstrează imposibilitatea detaşării de logica binară.
Par af oppositionel betegnere i et paradigme indstille repræsenterer kategorier med sammenlignende sortering på den samme implicitte dimension, og som tilsammen definerer en komplet universet af diskurs (relevante ontologiske domæne), f.eks. god/dårlig hvor "ikke godt" er ikke nødvendigvis 'dårlige' og vice versa (Leymore).
Perechi de signifianţi opoziţionali din cadrul unei paradigme, reprezentând anumite categorii prin gradare comparativă pe aceeaşi dimensiune implicită, şi care împreună definesc un univer complet al discursului (domeniul ontologic relevant), de exemplu bine/rău, unde ,,non-bine\" nu însamnă neapărat ,,rău\" şi invers (Leymore)
Analogisk tegn såsom (malerier i et galleri) eller gestus i ansigt til ansigt interaktion er tegn i en form, hvor de opfattes som involverer sorterede relationer på et kontinuum og ikke som diskrete enheder (i modsætning til digitale skilte). Bemærk dog, at digital teknologi kan omdanne digitale reproduktioner, som kan skelnes perceptually fra 'originaler' analogisk tegn.
Semnele analogice (cum ar fi picturile dintr-o galerie sau gesturile din comunicarea faţă în faţă) sunt semne într-o formă în care sunt percepute ca presupunând existenţa unor relaţii graduale în cadrul unui tot unitar, decât ca unităţi discrete (spre deosebire de semnele digitale) Aveţi, totuşi, în vedere faptul că tehnologia digitală poate transforma semnele analogice în reproduceri digitale care s-ar putea să nu poată fi distinse de ,,originale\".
Den såkaldte 'affektive fejlslutning' (identificeret af litterære teoretikere, der anså betydning som bosat i teksten) indebærer vedrørende betydningen af en tekst til sine læsere fortolkninger - som disse teoretikere så som en form for relativisme. Par moderne teoretikere betragter dette som en fejlslutning siden de fleste accord due betydning for læserens formål.
Aşa-numitul ,,sofism afectiv\" (identificat de teoreticienii literari care considerau că înţelesul se rgăseşte în text) implică crearea unei legături între înţelesul unui text şi interpretările cititorilor săi - lucru văzut de aceşti teoreticieni ca o formă de relativism. Puţini teoreticieni contemporani mai privesc acest lucru ca pe un ,,sofism\", deoarece majoritate acordă importanţa cuvenită scopurilor cititorului.
Koder i de forskellige udtryksfulde kunst (poesi, drama, maleri, skulptur, musik, osv.) eller udtryksfulde og poetisk funktioner, som er fremkaldt inden for enhver form for tekst. Disse er koder, som har tendens til at fejre konnotation og mangfoldighed af fortolkning i modsætning til logisk eller videnskabeligt koder, der søger at undertrykke disse værdier.
Coduri din diferite arte expresive (poezie, dramă, pictură, sculptură, etc.) sau funcţii expresive şi poetice evocate în orice fel de text. Acestea sunt coduri care tind să favorizeze conotaţia şi diversitatea interpretării prin opoziţie cu codurile logice sau ştiinţifice care caută să suprime aceste valori.
Betegnere, som er fraværende fra en tekst, men som (derimod) ikke desto mindre påvirker betydningen af en betegner faktisk bruges (der er trukket fra det samme paradigme sæt). To former for fravær har særlige etiketter på engelsk: det, der glimrer ved sit fravær, og at der 'en selvfølge'. Se også: dekonstruktion, paradigme, paradigmatiske analyse, betegner.
Signifianţii care lipsesc dintr-un text dar care (prin contrast) influenţează totuşi înţelesul unui significator folosit în mod concret (făcând parte din aceeaşi paradigmă) Două forme de absenţă sunt definite în engleză: ceea ce este evident prin absenţă, şi ceea ce este implicit. A se vedea de asemenea: deconstrucţie, paradigmă, Analiză paradigmatică, Significator
ECOS betegnelse for afkode en tekst ved hjælp af en anden kode fra, bruges til at indkode det. Se også: koder, afkodning, kodning og afkodning model for kommunikation.
Termen al lui Eco prin care se face referire la decodificarea unui text prin folosirea unui alt cod decât a celui folosit la codificarea sa. A se vedea de asemenea: Coduri, Decodificare, Codificare şi modelul de comunicare prin decodificare.
Dette er et begreb, der anvendes af Peirce at henvise til en form for inferens (sammen med fradrag og induktion), som vi behandler en betegner som en forekomst af en regel fra en bekendt kode, og så udlede, hvad det betyder ved at anvende denne regel.
Acesta este un termen folosit de Peirce pentru a vorbi despre o formă de inferenţă (în afara deducţiei şi a inducţiei) prin care tratăm un semnificant ca exemplu al unei reguli dintr-un cod familiar, şi poi deducem ce înseamnă aplicând regula.
Denne funktionalistiske gruppen af lingvister/semioticians og indflydelsesrige strukturalistisk blev etableret i 1926 i Prag af tjekkiske og russiske lingvister, selv om udtrykket «Prag skole» ikke blev brugt indtil 1932. Hovedstol medlemmer af denne gruppe inkluderet: Vilem Mathesius (1882-1946), Bohuslav Havránek (1893-1978), Jan Mukarovsky (1891-1975), Nikolai Trubetzkoy (1890-1938) og Roman Jakobson (1896-1982).
A fost un grup structuralist şi funcţional important, un grup de lingivşti şi semioticieni care a fost întemeiat in 1926 la Praga de către o serie de lingvişti cehi şi rusi; termenul \"Şcoala de la Praga\" nu a fost utilizat până în 1932. Principalii membri ai acestui grup au fost: Vilem Mathesius (1882-1946), Bohuslav Havránek (1893-1978), Jan Mukarovsky (1891-1975), Nikolai Trubetzkoy (1890-1938) and Roman Jakobson (1896-1982).
Brug af ordet diskurs af teoretikere afspejler generelt en vægt på prøveløsladelse snarere end langue. Mange moderne teoretikere påvirket af Michel Foucault omgås sprog ikke som en monolitisk system, men så struktureret i forskellige diskurser som videnskab, lovgivning, regering, medicin, Journalistik og moral.
Folosirea termenului discurs de catre teoreticieni reflecta un accent pus pe parole, mai degraba decat pe langue. Multi teoreticieni contemporani influentati de catre Michel Foucault trateaza limba ca nu ca si sistem monolitic, dar ca sistem structurat in discursuri diferite, precum cel al stiintelor, dreptului, guvernarii, medicina, jurnalismul, moralitatea.
Et af målene for semioticians er denaturalization: afslører socialt kodede grundlaget for fænomener, som er taget-for-givet som "naturlige".
Unul dintre scopurile semioticienilor este denaturalizarea: dezvaluirea bazelor codificate social ale fenomene luate drept 'naturale'.
Kulturel relativisme er den opfattelse, at hver kultur har sit eget verdensbillede og at ingen af disse kan betragtes som mere eller mindre privilegerede eller 'autentiske' i sin repræsentation af 'virkeligheden' end den anden.
Relativismul cultural este viziunea conform careia fiecare cultura are propria sa viziune despre lume, si niciuna dintre acestea nu poate fi considerata mai privilegiata sau mai 'autentica' in reprezentarea 'realitatii' decat alta.
Forståelse og fortolkning af tekster af dekodere med henvisning til relevante koder (Jakobson).
Înțelegerea și interpretarea textelor de către decodatori, cu referire la anumite coduri relevante.
De socio-kulturelle og personlige foreninger produceret som en læser afkoder en tekst.
Asocierile socio-culturale si personale produse in timpul decodarii textului, de catre un cititor.
I Jakobson's model for sproglig kommunikation er dette anses for at være en af de vigtigste funktioner af et tegn. Denne funktion indebærer (som regel implicit) opbygningen af en adressat ('ideal reader').
In modelul comunicarii lingvistice al lui Roman Jakobson, acesta este unul dintre functiile cheie ale unui semn. Aceasta functie implica (de obicei implicit) constructia unui adresant (cititorul ideal).
Saussures betegnelse for et tegn, der indeholder andre tegn. A tekst er normalt en kompleks tegn.
Termenul lui Saussure pentru un semn care contine alte semne. Un text e de regula un semn complex.
Fra et semiotisk perspektiv indebærer kommunikation kodning og afkodning af tekster ifølge konventionerne af relevante koder (Jakobson).
Dintr-o perspectiva semiotica, comunicarea inseamna codarea si decodarea textelor conform conventiilor codurilor potrivite (Roman Jakobson).
